God is my saviour (sau Sarbatoarea Sfintei Paraschiva)

      Saptamana asta sunt in toi Sarbatorile Iasilor, eveniment strans legat si de sarbatorirea Cuvioasei Paraschiva. Despre ceea ce inseamna Zilele Orasului nu vreau sa dezvolt discutia pentru ca nici nu prea ai ce dezvolta, fiind desfasurate sub aceeasi forma ca si in anii trecuti (Festivalul Vinului pe esplanada Halei Centrale, corturile comerciantilor pe strada Palat si nelipsitul concert din fata Palatului Culturii). Adiacent acestora se mai desfasoara si alte manifestari dar care nu sunt cunoscute de multi datorita lipsei de mediatizare. Per total, aceeasi Mãrie cu alta pãlãrie, pentru unii distractie si motiv de baut iar pentru altii chin si nervi din cauza harababurii create in centrul orasului.
      Daca de la prima manifestare nu poti avea pretentia sa fie sub semnul evlaviei pentru ca e o sarbatoare laica in care practic nu se sarbatoreaste nimic, de la sarbatoarea Cuvioasei te astepti la ceva mai mult. Desi cei care ma cunosc au stiinta de studiile mele teologice si la fel de bine stiu ca in ultima vreme am devenit oarecum neutru in ceea ce priveste religia, nu pot sa nu remarc anumite lucruri care nu isi au locul intr-o astfel de manifestare a credintei ortodoxe.
      Experienta de pelerin la Cuvioasa incepe prin coada excesiv de lunga si obositoare dar totusi normala, cauzata de afluxul mare de oameni dornici sa atinga moastele. Spre deosebire de anii trecuti, de la an la an autoritatile capata experienta in organizarea si gestionarea cozii asa incat totul se desfasoara fluent si in conditii cat de cat sigure. In schimb discutiile din timpul cozii nu au nimic in comun cu evlavia asa incat in cele 20 de ore (mai mult sau mai putin cateva ore) pe care le petreci la coada iti imbogatesti experienta de viata cu o groaza de subiecte de la aventuri amoroase ale clericilor si pana la stocul de conserve din camarile "codasilor". In tot acest timp esti bombardat de micii comercianti de scaunele, buchete de busuioc sau mici obiecte de cult. Daca totul decurge bine si nu ai prea multi cunoscuti ai clericilor care fenteaza coada (uneori autocare intregi de pelerini cu scutire la nesimtire), ajungi in cele din urma la racla Sfintei unde muzica bisericeasca este impletita in cel mai frumos mod cu muzica laica din centrul orasului si narile iti sunt ademenite de mirosul de gratare si de vin fiert ce ajunge tocmai de la Hala Centrala, asa incat aplecat peste moaste inchini o rugaciune pentru sanatate, sporul casei dar si pentru o bucatica de costita afumata si un pahar de vin fiert sau must.
      Scapat de corvoada cozii te gandesti sa treci pe la tarabele (ca standuri nu se pot numi) cu obiecte bisericesti sa iti cumperi o amintire a pelerinajului si ostenelii facute. Asa se face ca ai de ales din multimea de cruci cu iisusi plini de beculete multicolore de ai impresia ca iti achizitionezi o instalatie de pom de Craciun, nu simbolul Sfintei Cruci a Mantuitorului. Pentru cei mai instariti care vor sa se puna bine cu popa din parohia lor, au la dispozitie obiecte de cult mult mai valoroase atat in pret cat si in valoare spirituala (sau cel putin asa ar trebui sa fie),de la vesminte preotesti la potire si chivote care desi sunt declarate ca sfintite sunt tinute in locuri care nu au nici cel mai mic nivel de sfintenie. Asta ca sa nu mai vorbim de icoanele care au devenit din ce in ce mai scumpe si din ce in ce mai "plastic-autocolant-printat-lipit-pe-suport-din-lemn" asa incat te intrebi daca nu cumva icoana pictata de-acasa este un kitsch iar cel care s-a ocupat de crearea ei e un fraier care nu stie sa foloseasca tehnologia moderna.
      Daca toate acestea te-au obosit si ti s-a facut foame nu trebuie sa te ostenesti prea mult sa gasesti o gustarica pentru ca intre doua tarabe cu lucruri bisericesti gasesti o rulota ambulanta cu cozonaci unguresti (originali din Sfantu Gheorghe - deci tot de un sfant este vorba si probabil asta a fost criteriul pentru care s-a permis amplasarea rulotei intre tarabele bisericesti) si hot-dogi, a caror mireasma este cu mult mai puternica decat fumul de tamaie, ca uneori te gandesti cu mintea pacatoasa daca nu era mai bine sa se faca tamaie cu miros de colaci unguresti.
      Dupa toate astea pleci spre casa cu gandul ca totusi osteneala ta conteaza si nu organizarea. Ajuns in caminul tau mai dai pe canalele de stiri sa mai vezi ce s-a mai intamplat la Mitropolie, stiri de la care vei afla la incheierea sarbatorii ca Mitropolia Moldovei si Bucovinei este dezamagita de profitul obtinut de pe urma pelerinilor pentru ca ei au investit de doua ori mai mult decat au incasat. Si asta mie unul, imi pune capac.
      Asa ca Doamne Dumnezeul meu, ia de la mine pacatosul 100 de lei ca sa mai acoperi cheltuiala Mitropoliei si iarta-mi cuvintele scrise mai sus iar alta data fa-ma mut, surd si orb la toate astea. Aaaa, si sa nu uit: si racit, sa am nasul infundat sa nu mai miros tamaia cu aroma de kurtos (original de la Sfantu Gheorghe). AMIN!

Bicaz Dam ( sau Inceputul istoriei Barajului Bicaz )

      Una dintre micile minuni arhitecturale ale Romaniei este si Barajul Bicaz (denumire pe care o stiu cei mai multi), initial botezat Vladimir Ilici Lenin iar actulmente avand denumirea oficiala de Barajul Poiana Teiului. Nu voi incarca articolul cu date istorice sau statistice pentru ca filmuletele atasate sunt mai mult decat graitoare in aceasta privinta, atat din punct de vedere informational cat si artistic. As vrea sa multumesc celui care s-a ocupat de upload-ul lor pe YouTube, dl. Adrian Ciuperca, fapt care a facut mult mai usoara intelegerea inceputului acestui baraj. 


3 strigate pe Bistrita (Barajul Bicaz p.1)  

Bicaz cota 563 (Barajul Bicaz p.2)  

Barajul Bicaz p.3  

After Life (sau Lumea: Incotro?)

      1980. Te trezesti dimineata in sunetul clopotelului de la ceasul mecanic. Sari repede din pat sa prinzi apa calda la baie pentru ca nu ai decat o ora la dispozitie sa faci un dus rapid. Apoi te indrepti inspre bucatarie si dai drumul la tranzistor sa asculti stirile de dimineata inainte sa pornesti spre fabrica. In farfurie ai doua oua ochiuri si cateva felii de mezel cumparate de la alimentara. Dupa ce termini iti impachetezi in hartia maro, facuta din hartia adunata la centrele de maculatura, iti invelesti pachetelul pentru masa de pranz la servici: o rosie nitel zbarcita cu o bucata de slaninuta afumata iar ca desert un mar nu tocmai aratos. Te imbraci in costumul de munca si te incalti cu aceeasi pantofi de acum doi ani care intre timp au primit talpi noi gratie cismarului de la colt. Iti aduci aminte ca in drum trebuie sa te opresti si pe la "Mecanica Fina" sa lasi la reparat umbrela care a cedat sub ploile placute de toamna. Cobori in spatele blocului, te uiti la spatiul verde din jur si parca in gand ti-ai dori ca blocul vecin sa fie mai aproape, sa ai mai multi vecini. Dai sa te sui in masina dar iti aduci aminte ca azi e zi impara si nu poti circula asa ca te indrepti spre statia de autobuz sa astepti coloana. Ziua trece relativ repede si intors acasa te pui la masa si schimbi doua vorbe cu sotia, pentru ca mai apoi sa te asezi in fata televizorului cu lampi sa privesti cele cateva ore de program. Inainte sa te bagi in pat te duci la baie iar becul de 75 de wati se arde, bombani nervos ca nu ai alt bec pentru ca in toata casa ai doar 4 becuri iar la magazin e inchis de la 8 seara si te linistesti cu un somn adanc. Iti doresti o lume fantastica ca cea din cartile S.F.
      2008. Te trezesti buimac in sunetul radioului cu ceas digital. Nu te mai grabesti la baie ca doar ai centrala proprie si ai apa calda la discretie. In bucatarie dai drumul la unul din cele 4 televizoare LCD pe care le detii in casa. In farfurie ai o mancare de fite a carui nume iti da dureri de cap, cu doua rosii mari si zemoase dar fara gust si cu un mar ce pare gata gata sa plesneasca din coaja lui. Pachetelul de la servici a fost inlocuit de gustarea plina de "calorii" si "vitamine" de la fast-food, frumos ambalate in pungi de plastic. Te imbraci si te incalti cu pantofii cumparati acum o luna pentru ca ceilalti si-au pierdut stralucirea iar cismari nu mai sunt demult. Umbrela e si ea noua chiar daca o vei schimba dupa primul sezon pentru ca acum e rusinos sa o mai duci la reparat. Cobori in spatele blocului odata cu sotia ca sa va suiti fiecare in masina lui 4x4 parcate pe trotuar pentru ca spatiul verde a fost inlocuit acum de blocuri asezate prea aproape. Ziua trece chinuitor de greu pentru ca acum nu mai lucrezi la tocatoria fabricii de hartie, fiind daramata din cauza poluarii prea mari, ci lucrezi la o fabrica de uleiuri industriale. Intors acasa te trantesti plictisit in fata televizorului din dormitor iar ca sa te schimbi de culcare dai sa aprinzi spoturile de la captul patului doar ca observi ca un bec economic de 20 de wati e ars dar nu se vede asa tare din cauza celorlalte 8. Si pe urma daca e poti sa aprinzi si lampadarul din tavan. Adormi stiind sigur ca lumea din cartile S.F. este mult mai aproape.
      2020 si ceva. Esti singur intre niste daramaturi. Inca mai plangi dupa amintirea celor dragi pe care i-ai pierdut in dezlantuirea grotesca a naturii si iti doresti sa nu fi supravietuit sa traiesti cu asemenea durere. Dar nu ai ce face si il detesti pe cel care a spus candva ca natura invinge intotdeauna.

Romania??? (sau Mare e gradina Carpatilor si nimeni nu vrea sa-i sara gardu')

      Situatia economica din tara nu da semne de redresare decat in stirile statistice ale posturilor de televiziune, realitatea fiind cu totul alta. Si ne intrebam: " DE CE? "

                                                 Raspunsul 1

                                                 Raspunsul 2

                                                 Raspunsul 3

                                                 Raspunsul 4

                                               UITE DE-ASTA!

Merry Christmas! (sau Bucuria Craciunului de vara)

      E iarna, frig si ninge cu fulgi mici si desi, de sus in jos, de jos in sus, si cand de la stanga la dreapta cand invers. Copacii goi se acopera incet cu zapada iar strazile nu se mai deosebesc de trotuare. Omatul pune stapanire peste tot pamantul astenand covorul alb si pufos, aducand totul la intepenire. Nu sunt urme de pasi, nici de trasuri sau animale. Doar fulgii care joaca in aer si se aduna unu peste altul parca vrand sa acopere galbenul muribund de toamna pentru a reda verdele vioi in primavara.
      Undeva intr-un colt stingher, un bordei micut abia mai pufaie de sub haina grea de iarna. E un bordei cu geamuri mici pline de flori de gheata, cu turturi grosi la streasina parca sustinand acoperisul de sindrila si cu prispa viscolita. Prin ferestrele lui se vede licarind lumina focului din soba si mirosul de lemn de brad parca strapunge peretii de lut. Inauntru totul este curat si aranjat in asteptarea anului ce va sa vina si totul are stralucirea stranie de sarbatoare.
      Bradul e si el frumos aranjat cu globuri ciplite din coceni de porumb si vopsite cu acuarela in culori vii. Beteala decupata din ambalaj de flori licare tacut in contrast cu verdele aprins al bradului de iarna. Masa e impodobita si asteapta musafirii sa se aseze pe scaunele mici de lemn frumos baituite inainte de Craciun. Pe masa stau frumos asezate farfuriile de lut cu tacamurile de lemn, iar stergarele sunt frumos aranjate in coltul mesei.
      Casa miroase a friptura si a cozonaci. Borsul e inca pe foc, asteapta sa mai dea un fiert dar deodata totul incremeneste. S-a oprit ninsoarea!
      Copilul apuca globul de sticla, intoarce cheita muzicala, il agita zdravan ... si ... E iarna, frig si ninge cu fulgi mici si desi, de sus ...

Four seasons ( sau Metamorfoza vietii )

      Primavara. Speranta. Verde. Bobocei. Flori. Pasari. Suras. Iarba. Ghiocei. Paraiase. Pantofi. Sacou. Nori. Basca. Pasca. Inviere. Albine. Meri. Ciresi. Catelusi. Pisoi. Vrabiute. Camp. Seminte. Sanatate. Tuica. Carabusi. Muguri. Scoala. Tigara. Joaca. Parfum. Cinema. Pui. Astenie. Adiere. Dezghet. Pasi. Rasarit. Inceput. Speranta. COPILARIE.
      Vara. Mijloc. Viata. Soare. Toropeala. Nisip. Mare. Scoici. Pescarusi. Furnici. Aer conditionat. Tricou. Short. Sandale. Galetusa. Gratar. Piscina. Iubire. Asfalt. Smoala. Sudoare. Bere. Concediu. Calatorii. Decapotabile. Narghilea. Sapca. Pescuit. Inghetata. Capsuni. Strand. Frigider. Porumbei. Umbra. Lehamite. Mers. Dorinta. Zi. Aroma. Miraj. Desert. Palmieri. Scaldat. Zambete. Vise. ADOLESCENTA.
      Toamna. Fructe. Mere. Visine. Porumb. Grau. Ardei. Grau. Ploaie. Vant. Padure. Ciuperci. Struguri. Must. Pantaloni. Camasa. Tenisi. Delta. Vanatoare. Dragoste. Copii. Betie. Berze. Pelicani. Gandaci. Treierat. Oi. Caini. Trabuc. Galben. Uscat. Apus. Palarie. Posomorat. Rasete. Hambare. Echinoctiu. Fum. Curatenie. Animale. Muraturi. Beci. Zgomot. Agitatie. MATURITATE. 
      Iarna. Frig. Gheata. Zapada. Sanie. Partie. Patine. Inert. Noapte. Turturi. Foc. Bocanci. Geaca. Caciula. Tremurat. Porc. Soric. Craciun. Revelion. Uratori. Ursul. Hibernare. Impliniri. Vinetiu. Mos Craciun. Cadouri. Pipa. Alb. Rece. Munte. Suc. Vin. Scortisoara. Cozonac. Friptura. Lacrimi. Impliniri. Oftat. Batranete. Greutate. Cojoce. Lana. Final. MOARTE.

I love You! ( sau Cand dragostea doare )

      Zilele trec. Una cate una se duc si nu se mai intorc. E din ce in ce mai greu sa zambesti iar fericirea de odinioara devine tot mai palida. Sufletul ti-e greu, apasat de griji si mult prea ocupat sa intretina farama de bucurie ce i-a mai ramas incat nu isi da seama ca te indeamna la fapte inutile si la decizii gresite care indeparteaza fiinta iubita. Se agata cu disperare de bucatica de dragoste ce inca licare si asta te duce la sacrificii si concesii.
      Pe fiinta iubita o vezi tot mai putin si asta te doare. E mai tot timpul plecata si in adancul sufletului incepi sa te simti singur, incepi sa te simti inutil. Incerci sa discuti dar totul e in zadar pentru ca diferentele de personalitate nu se mai contopesc intr-un tot unitar asa cum se intampla candva, ci acum se consolideaza in individualisme care cu greu mai pot fi convergente. Va uitati unul in ochii celuilalt iar tu tragi aer adanc in piept parca pentru a da afara cuvintele care ti le-ai ales cu grija dar privirea celuilalt coboara in jos ca intr-un dezacord incipient fata de tine. Zambesti fals a compasiune si o voce iti rasuna asurzitor in cap: "E prea fragila si nu merita sa o ranesti".
      In singuratatea ta incepi sa iti cauti raspunsul la intrebari in lucrurile marunte. Scoti pipa si tutunul in speranta ca starea meditativa te va ajuta sa faci o alegere fie ea si aberanta, pentru ca mai apoi sa gasesti scuza in acea stare neinsemnata. Indesi tutunul in cuptorul pipei, ii dai foc si trag cu putere in asa fel incat fumul sa iti inunde puternic plamanii. Te uiti la bagajul pregatit ce sta langa usa si apoi arunci o privire asupra casei, o privire ca cea pe care o ai cand cineva drag este lasat in groapa si realizezi ca nu vei mai vedea niciodata acea persoana. Iti iei adio de la tot ce a insemnat "VOI" si te gandesti ca din acest moment nu vei mai fi decat "TU".
      Apuci telefonul, rascolesti agenda inutil de parca nu de sute de ori ai sunat si stii ca numarul e primul din agenda. Dai apelare, apuci geanta, deschizi usa si in timp ce suna iesi pe usa si o inchizi cu parere de rau in urma ta. Incui usa iar sunetul cheii rasfrant de peretii goi ai scarii e acum mai asurzitor ca niciodata.
                            "Hei! EU sunt ... Te-am sunat sa iti spun ca ... "