E iarna, frig si ninge cu fulgi mici si desi, de sus in jos, de jos in sus, si cand de la stanga la dreapta cand invers. Copacii goi se acopera incet cu zapada iar strazile nu se mai deosebesc de trotuare. Omatul pune stapanire peste tot pamantul astenand covorul alb si pufos, aducand totul la intepenire. Nu sunt urme de pasi, nici de trasuri sau animale. Doar fulgii care joaca in aer si se aduna unu peste altul parca vrand sa acopere galbenul muribund de toamna pentru a reda verdele vioi in primavara.
Undeva intr-un colt stingher, un bordei micut abia mai pufaie de sub haina grea de iarna. E un bordei cu geamuri mici pline de flori de gheata, cu turturi grosi la streasina parca sustinand acoperisul de sindrila si cu prispa viscolita. Prin ferestrele lui se vede licarind lumina focului din soba si mirosul de lemn de brad parca strapunge peretii de lut. Inauntru totul este curat si aranjat in asteptarea anului ce va sa vina si totul are stralucirea stranie de sarbatoare.
Bradul e si el frumos aranjat cu globuri ciplite din coceni de porumb si vopsite cu acuarela in culori vii. Beteala decupata din ambalaj de flori licare tacut in contrast cu verdele aprins al bradului de iarna. Masa e impodobita si asteapta musafirii sa se aseze pe scaunele mici de lemn frumos baituite inainte de Craciun. Pe masa stau frumos asezate farfuriile de lut cu tacamurile de lemn, iar stergarele sunt frumos aranjate in coltul mesei.
Casa miroase a friptura si a cozonaci. Borsul e inca pe foc, asteapta sa mai dea un fiert dar deodata totul incremeneste. S-a oprit ninsoarea!
Copilul apuca globul de sticla, intoarce cheita muzicala, il agita zdravan ... si ... E iarna, frig si ninge cu fulgi mici si desi, de sus ...
ne place!!!!
RăspundețiȘtergere